Obiective turistice

Căminul Cultural s-a construit în perioada 1952–1954 din contribuția bănească a locuitorilor și prin munca voluntară a acestora. El cuprinde o sală de spectacole, o scenă, o încăpere care era destinată bibliotecii comunale și un balcon de unde erau proiectate diferite filme. Pe lângă cărțile din bibliotecă, el a mai fost înzestrat cu un aparat de proiecție, un acordeon și un aparat de radio.

Aparatul de proiecție era folosit în zilele de joi, sâmbăta și duminica, când rulau anumite filme care erau vizionate de mulți locuitori din sat. Acest aparat era folosit și la Căminul Cultural din Vârciorova. Acordeonul era folosit atunci când se făceau repetiții la dansuri, iar aparatul de radio era folosit pentru a asculta diferite știri, conferințe și muzică de către tinerii satului.

În sala de spectacole se desfășurau repetițiile formației de cor, dansuri și teatru; de asemenea, aveau loc serbările școlare, precum și anumite spectacole date de formații artistice, ca: Orchestra „L. Cernescu” din Caransebeș, Ansamblul studențesc „Doina Timișului” din Timișoara, formația de teatru a Casei de Cultură din Caransebeș, diferite trupe de circ etc.

Munții Țarcu este o arie protejată (sit de importanță comunitară — SCI) din România, desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei de protecție. Aceasta se întinde pe o suprafață de 58.606,1 ha, integral pe uscat.

Localizare
Situl se întinde pe teritoriile administrative ale comunelor Armeniș, Bolvașnița, Cornereva, Marga, Slatina-Timiș, Teregova, Turnu Ruieni și Zăvoi din județul Caraș-Severin. Centrul sitului Munții Țarcu este situat la coordonatele 45.307539°N 22.505811°E.

Înființare
Situl Munții Țarcu (ROSCI0126) a fost declarat sit de importanță comunitară în decembrie 2007 pentru a proteja 16 de specii faunistice și floristice.

Biodiversitate
Situată în ecoregiunea alpină vestică a Carpaților Meridionali, aria protejată conține 22 habitate naturale: Râuri alpine și vegetația herbacee de pe malurile lor, Pajiști alpine și boreale, Tufișuri cu Pinus mugo și Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti), Tufărișuri sub-arctice de Salix spp., Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Pajiști calcaroase alpine și subalpine, Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase, Comunități hidrofile de ierburi înalte de la marginea câmpiei și a etajelor montane până la alpine, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Mlaștini alcaline, Grohotiș stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae și Galeopsitalia ladani), Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc, Pante stâncoase calcaroase cu vegetație chasmofitică, Păduri tip Luzulo-Fagetum, Păduri tip Asperulo-Fagetum, Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion, Păduri de pantă, grohotiș sau ravene cu Tilio-Acerion, Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae), Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion), Păduri ilirice de stejar și carpen (Erythronio-Carpinion), Păduri panonice-balcanice de stejar turcesc, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) și Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_%C8%9Aarcu_(sit_SCI)