ASEZARE GEOGRAFICA SI CLIMA


Asezarea geografica

Din punct de vedere administrativ Bolvaşniţa se află în judeţul Caraş- Severin, judeţ situat în sud-vestul României, fiind încadrat de judeţul Timiş la Nord şi Nord-Vest, judeţul Mehedinţi în partea estică, iar în Sud fluviul Dunarea îl desparte de Serbia.

In cadrul judeţului Caraş-Severin, Bolvaşniţa se află situată în partea nord-vestică a accstuia.

Conform împărţirii administrativ-teritoriale, Bolvaşniţa este sediul comunei cu acelaşi nume, din care mai face parte satul Vârciorova. Suprafaţa totala a satului cu terenurile aparţinătoare este de 1077 ha.

In ceea ce priveşte vatra satului, izvoarele ne-au confirmat că înainte au mai existat doua locatii fata de locaţia actuală. Astfel, o primă locatie a vetrei satului a fost în locul numit „Sălişte", unde cu ocazia unor sapaturi |(gropi pentru pomi) s-au găsit urme de vetre pentru foc, fragmente de vase ceramice şi alte dovezi, conform învăţătorului Matei Trandafir-Filuţ. Aceasta se pare ca fost vatra satului pe la 1500.

Formaţiunile cristaline vechi, metamorfozate, strapuse de masive granitice constituie soclul regiunii.

In timpul mişcărilor tectonice din cretacic, acest soclu rigid care formează „Domeniul Danubian" a fost încălecat de o „pânză de acoperire alcătuită din şisturi cristaline puternic metamorfozate în adâncime, cunoscut sub numele de „Pânza Getică".

Cuvertura post-tectonică este formată din depozite sedimentar neogene şi cuaternare. întreaga zonă, atât cristalinul, cât şi formaţiunile sedimentare vechi sunt afectate de numeroase accidente tectonice (folii, decroşări) produse de mişcările tectonice ce au avut loc de-a lungul erelor geologice.

Localitatea este situată pe şesul Bolvaşniţa situat Ia poalele vestice ale Muntelui Mic. Şesul Bolvaşniţa este încadrat de dealuri cu panta lină şi înălţime de cca 400 m : Dealul Ungurului (399,7 m) la sud, Dealul Şuşara cu vâri Cristii (421 m) la nord.

Hidrografia

Statie-epurare-bolvasnita Reţeaua hidrografică de pe teritoriul administrativ al satului Bolvaşniţa aparţine celui mai important bazin din grupa râurilor de sud-vest, cel al Timişului. Acesta are o lungime de 241,2 km, drenând o suprafaţă de 5673 km .

Principalul curs de apă ce străbate satul, este Râul Bolvaşniţa, afluent de dreapta al Timişului, având o direcţie a scurgerii est-vest. Deoarece Timişul este afluent de ordinul II al Dunării, atunci râul Bolvaşniţa va fi afluent de ordinul III.

Râul izvorăşte la 920 m altitudine, de pe versantul vestic al Muntelui Mic , xub vârful Pleaşa Mare (1413,5 m) şi se varsă în Timiş la o altitudine de 231 m n dreptul localităţii Valea Timişului. Are în debit mediu multianual de cca.11 mc/s

Are urmatoarele caracteristici morfometrice:



Principalii afluenţi ai râului Bolvaşniţa sunt: Ogaşul Vâlcelelor, Paraul Maliţa, Valea Rea, Valea Pietroasa, Pârâul, Bolnicioara , Valea Lazului, Lunca cu Anini, Pr. Ighirisu,

Clima

Aşezarea geografică a satului Bolvaşniţa, în sud-vestul ţării, Culoarul Timiş-Cerna, altitudinea redusă ( vatra satului se află situată intre 2 şi 300 m), determină un climat temperat-continental, cu influente submediteranene, caracteristic sud-vestului României. Predominantă este circulaţia vestică, încărcată cu mase de aer polare, sau tropicale şi maritim ceea ce determină ierni blânde şi veri călduroase, cu un grad ridicat instabilitate termică şi averse de ploaie.

Suprafeţele extinse de pajişti şi versanţii cu orientare diferită, s-au format un topoclimat specific, un topoclimat de pajişte şi de versant semiumbrit.

Populatie

Analiza numărului populaţiei are o importanţă majoră, deoarece acesta reprezintă componenta de bază a spaţiului rural, oferind o imagine de ansamblu asupra dinamicii populaţiei existente aici.Pentru a avea o imagine clară a evoluţiei numerice a populaţiei satul Bolvaşniţa, se impune împărţirea intervalului analizat (1880 - 2003) segmente cu trăsături distincte. Analiza evoluţiei s-a făcut pe baza dateli obţinute din recensămintelor, precum şi pe baza informaţiilor oferite Primăria Bolvaşniţa